Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

Martie 6, 2011

Ministerul Sănătăţii Casa Naţională de Asigurări de Sănătate

Ordin nr. ……. /2011
din …/…/2011

privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

Având în vedere Referatul de aprobare al Ministerului Sănătăţii şi al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate nr. ……. din ………… 2011 şi nr. DG nr. …….. din ……….. 2011,
în temeiul prevederilor:
– art. 9 din Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală associate;
– art. 217 din titlul VIII „Asigurările sociale de sănătate” din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– art. 7 alin (4) Hotărârii Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Sănătăţii, cu modificările şi completările ulterioare;
– Hotărârii Guvernului nr. 972/2006 pentru aprobarea Statutului Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, cu modificările şi completările ulterioare,
– Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România;

ministrul sănătăţii şi preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate emit următorul ordin:
ART. 1
Se aprobă Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, prevăzute în anexa, care face parte integrantă din prezentul ordin.
ART. 2
Prevederile prezentului ordin intră în vigoare la data de 1 aprilie 2011.
ART. 3
Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

MINISTRU PREŞEDINTE
CSEKE ATTILA NICOLAE LUCIAN DUŢĂ

ANEXA

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate

Capitolul I

Cadrul general – Definiţii

Art. 1 În înţelesul prezentului ordin, termenii de mai jos au următoarele semnificaţii:

a) autism infantil, Sindrom Asperger, autism atipic/PDD-NOS se înţelege tulburare pervazivă de dezvoltare ce se caracterizează printr-o afectare permanentă a capacităţii de relaţionare socială, printr-o deviere a comunicării şi patternuri comportamentale restrictive, stereotipe.

b) TSA – tulburare din spectrul autist

c) sindromul Asperger este o tulburare pervazivă de dezvoltare care se caracterizează printr-o afectare a comportamentului social, a interacţiunii sociale, prin existenţa unor preocupări şi interese restrictive, stereotipe, specifice autismului; aceşti copii au o bună funcţionare cognitivă şi de limbaj, cu caracteristici specifice vârstei, dar au o mare incapacitate de rezonare afectivă, de exprimare a reciprocităţii emoţionale, de comunicare empatică.

d) PDD-NOS (inclusiv Autismul atipic) se utilizează cînd există o deteriorare pervazivă şi severă în dezvoltarea interacţiunii sociale reciproce sau a aptitudinilor de comunicare nonverbală sau verbală ori când sunt prezente comportamente, interese şi activităţi stereotipe, dar nu sunt întâlnite criteriile pentru o tulburare pervazivă de dezvoltare specifică, pentru schizofrenie, pentru tulburare de personalitate schizotipală ori pentru tulburarea de personalitate evitantă.

e) întârzierea mintală (uşoară→profundă): se referă la prezenţa unei limitări substanţiale a funcţiilor neuropsihice. Se defineşte prin incompleta dezvoltare a inteligenţei caracterizată prin deficit al abilităţilor cognitive, de comunicare, motorii şi sociale, proces apărut în cursul perioadei de dezvoltare. În funcţie de nivelul coeficientului de inteligenţă (QI) Întârziere mintală se clasifică în:
Întârzierea mintală uşoară: QI=50-69
Întârzierea mintală moderată: QI=35-49
Întârzierea mintală severă: QI=20-34
Întârzierea mintală profundă: QI<20

f) ADHD (Tulburarea hiperchinetică cu deficit de atenţie): tulburare caracterizată printr-un nivel developmental necorespunzător de neatenţie (concentrare, distractibilitate), hiperactivitate şi impulsivitate, simptome care pot să apară în orice combinaţie la şcoală, acasă şi în alte situaţii sociale. Aceste manifestări debutează îniante de 7 ani şi sunt persistente în timp.

g) tulburări de comportament alimentar (Pica): Pica se caracterizează prin atitudinea permenentă de a mânca substanţe nenutritive (pământ, vopsea, tencuială, hârtie, cartofi cruzi, scrobeală, cerneală etc),de cel puţin 2 ori pe săptămână timp de cel puţin o lună. Mestecatul şi mâncatul substanţelor nenutritive este neadecvat cu nivelul de dezvoltare al copilului.

h) tulburări de dispoziţie (depresie): sunt tulburări caracterizate prin dispoziţie depresivă (la copii şi adolescenţi dispoziţia poate fi iritabilă), diminuarea marcată a interesului sau plăcerii, pierderea semnificativă în greutate (la copii se ia în considerare incapacitatea de a atinge plusurile ponderale expectate), insomnie sau hipersomnie, agitaţie sau lentoare, fatigabilitate sau lipsă de energie, sentimente de vinovăţie, diminuarea capacităţii de concentrare, ideaţie suicidară.

I) medic specialist este medicul specialist în specialităţile neuropshiatrie infantilă, psihiatria copilului şi adolescentului şi psihiatrie pediatrică.

j) „psihologi clinicieni” si „psihoterapeuţi” sunt psihologii atestati in specialitatile psihologie clinica, consiliere psihologica si psihoterapie, precum si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România .

k) „psihopedagogi” si „logopezi” sunt si psihologii atestati in specialitatile psihopedagogie speciala si psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica, avand competente specifice in domeniul logopediei.

l) servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale se înţeleg următoarele: depistare activă precoce, diagnostic clinic psihiatric şi evaluare clinică psihologică, tratament psihofarmacologic, intervenţii specializate precoce, psihoterapie cognitiv-comportamentală, consiliere a părinţilor şi a familiei.

m) echipa specializată în furnizarea de servicii specializate în TSA este echipa formată din următorul personal specializat: medic specialist, psiholog clinician, psihoterapeut, educator, psihopedagog specializat, logoped, asistent social, kinetoterapeut şi consilier psihologic. Membrii echipei specializate au obligaţia de a asigura serviciile specializate la standardele impuse de către Ministerul Sănătăţii, MMFPS, Ministerul Educaţiei, Colegiul Medicilor din România, Colegiul Psihologilor din România, şi Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali.

n) evaluarea psihiatrică este evaluarea care se face de catre medicul specialist conform standardelor medicale. Diagnosticul de tulburări din spectrul autist precum şi de alte tulburări de sănătate mintală asociate va fi formulat de către medicul specialist, conform criteriilor de diagnostic DSM IV-TR si ICD 10. Stabilirea acestor diagnostice şi reevaluarea lor se realizează de către medicul specialist în serviciul ambulator sau prin internare într-o secţie de profil, acolo unde este cazul.

o) evaluarea psihologică clinică reprezinta interventia psihologica specializata a psihologilor atestati in specialitatea psihologie clinica, cu scopul stabilirii psihodiagnosticului pentru tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.
p) consilierea psihologica clinică consta in intervenţia psihologică specializată, realizata de catre psihologii atestati in specialitatea consiliere psihologica, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii şi/sau în scopul prevenţiei, ameliorării şi remiterii problemelor emoţionale, cognitive, relaţionale şi de comportament a persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate, precum si a membrilor familiilor acestora.

r) psihoterapia reprezinta o intervenţie psihologică specializată realizată de catre psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si de catre persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, în scopul autocunoaşterii, optimizării şi dezvoltării personale, promovării sănătăţii, modificării factorilor psihologici implicaţi în tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

s) furnizorii de servicii sociale – sunt persoane fizice sau juridice, publice ori private, aşa cum sunt definite la art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare;

t) instituţii abilitate în furnizarea de servicii specializate sunt clinicile de psihiatrie pediatrică, Centrele de sănătate mintală pentru copii şi instituţiile private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.

Capitolul II
Personalul implicat în acordarea serviciilor specializate integrate

Art. 2 Serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate vor putea fi acordate în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private, precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii, instituţii educaţionale şi instituţii care furnizează servicii sociale conform art. 11 din Ordonanţa 68/2003 privind serviciile sociale cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în mediul natural al copilului.

Art. 3 (1) Serviciile specializate de depistare sunt acordate de către medicii de familie şi medicii pediatri.
(2)Serviciile de diagnostic şi intervenţie precoce în TSA sunt acordate de persoane specializate în TSA în cadrul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private precum cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii.

Art. 4 Coordonarea activităţii în domeniul TSA la nivelul clinicilor de psihiatrie pediatrică / de psihiatrie a copilului şi adolescentului, centrelor de sănătate mintală pentru copii şi instituţiilor private (cabinete private de psihiatrie, de psihologie, asociaţii, fundaţii) revine medicului specialist, respectiv persoanei specializate nominalizate de către conducătorul instituţiei.
Art. 5 Echipa specializată este formată din:
a) medic specialist
b) psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
c) psihoterapeut cognitiv-comportamental specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
d) logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) kinetoterapeut
f) educator
g) asistent social
h) psihopedagog
i) psihoterapeut format în terapie de familie
j) consilier psihologic

Art. 6 Fiecare membru al echipei multidisciplinare are următoarele responsabilităţi şi competenţe:
a) Medic specialist: diagnostic clinic, terapia farmacologică, evaluare periodica, stabilire plan terapeutic si monitorizare
b) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: evaluare psihologica, stabilire plan terapeutic si monitorizare
c) Psihoterapeut specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA: elaborarea, implementarea si coordonarea programului psihoterapeutic
d) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
f) Kinetoterapeut
g) Asistent social: asigură legătura cu comunitatea, familia şi profesioniştii în vederea realizării incluziunii sociale a copiilor cu TSA

Art. 7 (1)Coordonarea echipei specializate este asigurată de către persoana desemnată de către conducătorul instituţiei respective.
(2) Coordonatorul echipei are următoarele atribuţii:
a) Coordonează training-ul specific în TSA la nivelul serviciilor de sănătate
b) Colaborează cu Centrul Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog în dezvoltarea de noi servicii locale specializate şi în elaborarea planurilor locale de acţiune
c) Colaborează cu asociaţiile părinţilor copiilor şi adolescenţilor cu TSA în vederea creşterii calităţii serviciilor
d) Lucrează direct cu echipele locale în aplicarea protocoalelor şi a standardelor de servicii

Capitolul III
Standarde de formare continuă, de scurtă durată, de specializare în tulburările din spectrul autist şi tulburări mintale asociate pentru profesioniştii atestaţi în psihoterapie

Art. 8 Atestarea profesionala a psihologilor, precum si furnizarea serviciilor psihologice se realizeaza potrivit dispozitiilor Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2010 pentru aprobarea Normelor privind organizarea si functionarea Colegiului Psihologilor din Romania, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 2/2010 pentru aprobarea Normelor privind accesul in profesia de psiholog cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 3/2010 pentru aprobarea Normelor privind formarea profesionala a psihologilor cu drept de liberă practică, Hotararii Colegiului Psihologilor din România nr. 1/2006 privind constituirea, declararea, înregistrarea şi funcţionarea cabinetelor individuale, cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale de psihologie, precum şi exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică în sectorul public sau privat, în regim salarial, in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România si a Hotărârii Guvernului
nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004.

Art. 9 Furnizarea serviciilor psihologice prevazute la art. (1)-(4) se realizeaza in conditiile Legii
nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, prin una dintre formele de exercitare a profesiei de psiholog cu drept de libera practica, cu respectarea ghidurilor de bune practici si a Codului deontologic al profesiei de psiholog cu drept de libera practica, aprobate de Colegiul Psihologilor din Romania.

Art. 10 (1) Competentele specifice ale psihologilor in interventiile pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt reglementate prin normele privind competentele profesionale ale psihologilor, aprobate de catre Colegiul Psihologilor din Romania.
(2) Pentru aplicarea dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, competentele profesionale ale psihologilor pentru interventiile asupra persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate sunt specifice fiecarei specialitati profesionale, acestea neputand fi insumate altor demersuri profesionale sau altor interventii terapeutice.
(3) Interventia psihoterapeutica specifica pentru persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate este psihoterapia cognitiv-comportamentala, care insa nu exclude interventia altor forme si metode de psihoterapie, care care vizează tratamentul, recuperarea şi ameliorarea calităţii vieţii şi funcţionării sociale.

Art. 11 (1) Consilierea familiei si apartinatorilor persoanelor diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate se realizeaza de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare.
(2) Dezvoltarea de competenţe ale familiei si apartinatorilor, respectiv consilierea psihologica clinica si instruirea familiei si apartinatorilor se va efectua într-o primă etapă conform unui program structurat, astfel:
a) Consilierea psihologica clinica va cuprinde 30 de ore, care se vor desfăşura pe o perioadă de 1 lună şi va fi realizată de profesionişti ai echipei multidisciplinare.
b) Evaluarea periodică a progreselor şi reajustarea planului individualizat se va realiza timp de 3 ore la fiecare 2 săptămâni în primele 3 luni şi 4 ore pe lună în perioada următoare.
(3) În etapa a 2 a, consilierea psihologica clinica si instruirea se va efectua si prin alte forme organizate de catre membrii specializati ai echipei multidisciplinare, pâna la implinirea virstei de 6 ani a copiilor.
Art. 12 Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie pot realiza activitatii specifice de suport in interventiile logopedice.

Art. 13 (1) Standardele profesionale specifice de formare în psihoterapie, pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate, se aproba de catre Colegiul Psihologilor din Romania, in conditiile Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România.
(2) Standardele profesionale specifice de formare in psihoterapia pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate se elaboreaza de catre Colegiul Psihologilor din Romania, cu consultarea Colegiului Medicilor din Romania si a altor organizatii din domeniul psihoterapiei.
(3) Formarea profesionala complementara si continua a psihologilor atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanelor prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin H.G. nr. 788/2005 se realizeaza in conditiile stabilite de Colegiul Psihologilor din Romania.
(4) Furnizorii de formare profesionala care organizeaza cursuri de fomare profesionala continua pentru psihologii si persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/20042004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004care urmeaza sa realizeze interventii pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate sunt avizati si inregistrati de catre Colegiul Psihologilor din Romania, potrivit normelor specifice.

Art. 14 (1) Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004 privind exercitarea profesiei de psiholog cu drept de liberă practică, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Psihologilor din România, aprobate prin Hotărârii Guvernului nr. 788/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, specializati in metoda cognitiv-comportamentala, au obligatia formarii profesionale continue minimale in domeniu, in urmatoarele conditii:
a) activitate profesionala relevanta cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate;
b) prezentarea a cinci cazuri in care au urmat un program terapeutic cu persoanele diagnosticate cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate.

Art. 15 (1)Psihologii atestati in specialitatea psihoterapie, precum si a persoanele prevazute la art. 15 alin. (2) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 213/2004, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 788/2005, specializati in alte metode psihoterapeutice, au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit urmatorului program de formare profesionala continua:
a) terapie cognitiv-comportamentală – 9 ore;
b) diagnostic TSA – 10 ore;
c) conceptualizarea cazurilor cu TSA ( integrarea dezvoltărilor din ştiinţele neuro-cognitive clinice şi ale dezvoltării) – 5 ore;
d) intervenţii validate ştiinţific în TSA – 30 ore;
e) relaţia terapeutică în TSA – 2 ore;
f) evaluarea rezultatelor intervenţiilor în TSA – 2 ore;
g) integrarea intervenţiilor psiho-sociale cu medicaţia – 2 ore;
h) training practic implicand supervizarea cazurilor individuale – 30 ore;
i) analize de caz, prin discuţii/analize pe cazuri înregistrate video şi/sau cazuri din practica formatorilor;
j) fiecare cursant va pregăti trei cazuri clinice, cu metode diferite de intervenţie, descrise după un model standard;
k) fiecare cursant va mai efectua două cazuri sub supervizare cu consultanţii locali;

(2)Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice, potrivit dispozitiilor alin. (1).

Art. 16 Examinarea absolventilor cursurilor de fomare profesionala continua se realizeaza de catre Comisia de psihologie clinica si psihoterapie a Colegiului Psihologilor din Romania si va consta dintr-o verificare teoretică şi o analiza cazurilor clinice prezentate.

Art. 17 (1) Formatorii trebuie sa aiba statutul de supervizor în terapii cognitive şi comportamentale, recunoscut de catre Colegiul Psihologilor din România, pentru cetatenii români, şi/sau de organizaţiile internaţionale acreditate in acordarea acestui statut.
(2) Formatorii pot fi si psihologi atestati in specialitatea psihologie clinica sau psihoterapie, pregatiti in alte forme de psihoterapie (avand treapta de specializare practicant autonom), daca sunt acreditati international specific si pe terapiile dovedite stiintific pe baza de evidente.

Art. 18 Psihologii atestati in specialitatea psihologie clinica au obligatia formarii profesionale continue, pentru obtinerea de competente specifice in interventii specializate in tulburari din spectrul autist si tulburari mintale asociate.

CAPITOLUL IV

Servicii specializate de depistare şi intervenţie precoce

Art. 19 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la copiii cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani, în conformitate cu standardele stabilite prin prezentul ordin.
2) Depistarea activă precoce se realizează pe baza instrumentelor validate stiintific de diagnostic precoce de către medicul de familie, dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.
(3) Medicul de familie şi dupa caz, medicul pediatru trimite pentru evaluare la medicul specialist şi monitorizează cazurile diagnosticate cu TSA.
(4) Medicul specialist monitorizează periodic cazurile referite de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru.
(5) Psihologul clinician face evaluări psihologice repetate şi monitorizează progresele comportamentale obţinute în urma terapiei.

Art. 20 (1) În cadrul serviciilor specializate pentru tulburările din spectrul autist sunt incluse următoarele:
a) Depistarea activă precoce – se realizează pe baza unui chestionar tip screening alcătuit
dintr-un set de întrebări formulat de Comisia de psihiatrie a Ministerului Sănătăţii, conform anexei care face parte integrantă din prezentele norme şi care va fi utilizat la evaluările periodice ale copilului de 12, 18, 24 şi 36 de luni de către medicul de familie şi dupa caz, medicului pediatru la care este înregistrat copilul.
b) Diagnostic medical psihiatric
Pentru formularea diagnosticului sunt necesare:
• Evaluare clinică psihiatrică;
• Evaluare clinică psihologică,
• Examene paraclinice (EEG, eventual CT, RMN sau alte investigaţii recomandate de medicul specialist, necesare fiecărui caz);
• Consultaţii interdisciplinare (examen neurologic, ORL, genetic, şi altele asemenea) dacă sunt necesare şi sunt recomandate de medicul specialist
• Alte evaluări necesare instrumentării diagnosticului, recomandate de medicul specialist;

(2) Integrarea informaţiilor obţinute în urma evaluării efectuate prin metodele prevăzute alin (1), precum şi formularea diagnosticului sunt responsabilitatea medicului specialist.

Art. 21 (1)Accesul la intervenţiile specializate precoce se realizează în urma recomandării medicului specialist care a formulat diagnosticul din categoriile descrise in art. (1)
(2) Intervenţiile specializate precoce se realizează intensiv în cadrul serviciilor specializate şi/sau la domiciliul copilului.
(3) Planul de intervenţie include: intervenţia psihofarmacologică, psihoterapică, psihoeducaţională, consilierea familiei precum şi alte metode terapeutice adecvate copilului respectiv şi este stabilit de medicul specialist în colaborare cu echipa multidisciplinară.

Art. 22 Intervenţiile specializate sunt:
a) Intervenţiile comportamentale – aplicarea principiilor învăţării şi dezvoltării de deprinderi cum sunt: ABA, TEACCH, PECS – tehnici cu eficacitate în TSA dovedite ştiinţific.
b) Intervenţiile de dezvoltare a competenţelor sociale şi emoţionale
c) Intervenţii de dezvoltare senzorială şi motorie
d) Dezvoltarea de competenţe ale părinţilor şi familiei pentru spijinul copilului în dezvoltarea de deprinderi

Art. 23 (1) Intervenţiile sunt furnizate de către profesionişti care fac dovada formării şi acreditării în aplicarea lor, aceştia fiind:
a) Psiholog clinician specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
b) Psihoterapeut cognitiv-comportamental, specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
c) Consilier psihologic specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
d) Logoped specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
e) Psihopedagog specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
f) Kinetoterapeut
g) Educator (terapie educationala si de joc) specializat in tehnici specifice copiilor cu TSA
h) Terapeut specializat in terapie ocupationala specifica copiilor cu TSA

(2)Persoanele prevăzute la alin (1) sunt responsabile să evalueze sistematic funcţionarea cognitivă, socială şi emoţională înainte şi după intervenţie şi să redacteze un raport de progres care va fi discutat cu părinţii copilului si în care se va preciza numarul si tipul interventiilor.
(3)Intervenţiile specializate pot fi realizate atât individual cât şi în grup în funcţie de nevoile copilului, iar recomandarea pentru aceasta este realizată de către psihologul clinician sau psihoterapeut şi avizate de medicul specialist.

Art. 24 Intervenţia specializată se oferă pe baza unui plan individualizat, bazat pe :
a) o formă structurată, organizată, predictibilă şi regulată şi cu obiective specifice de intervenţie
b) un management consistent
c) centrarea pe competenţele sociale, limbaj, atenţie şi complianţă
d) un cadru care să susţină maximal învăţarea, prin aplicarea metodelor de modelare, întărire, generalizare.

Art. 25 Numărul de copii cu care un specialist poate lucra este de 2-4 copii pe zi.

Art. 26 Obiectivele planului individualizat prevăzut la art. 24 trebuie să urmărească:
a) Dezvoltarea deprinderilor de atenţie, imitare şi joc
b) Dezvoltarea deprinderilor funcţionale de comunicare. Acestea includ limbajul şi alterntive de comunicare cum ar fi sistemul de imagini, gesturi şi semne
c) Învăţarea deprinderilor sociale într-un mediu adecvat
d) Învăţarea deprinderilor de viaţa zilnice ca, toaleta, spălarea, mâncatul, etc.
e) Managementul dificultăţilor senzoriale
f) Generalizarea strategiilor de învăţare la situaţii noi şi cu persoane noi
g) Managementul comportamentelor indezirabile
h) Recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor

Art. 27 Intervenţia specializată se realizează:
a) Cu o analiză funcţională comportamentală ce include comportamentele şi competenţele ce urmează să fie învăţate
b) În colaborare cu familia şi prin implicarea directă a familiei. Prin sprijin şi informaţii familia va participa la dezvoltarea competenţelor sociale ale copilului şi la managementul comportamentelor repetitive şi dificile.
c) De către o echipă multidisciplinară.
d) Serviciul trebuie integrat cu următoarea etapă, un alt program terapeutic sau tranziţia la şcoală
e) Evaluarea funcţionării cognitive, sociale şi emoţionale înainte, în timpul şi după intervenţie este obligatorie.
f) Evaluarea sistematică se realizează la interval de 6 luni şi cuprinde atât rezultatele la evaluările individuale (medic psihiatru, psiholog clinician, logoped, psihoterapeut), cât şi sumarul evaluării echipei multidisciplinare. Scopul acestei evaluări este de a măsura eficacitatea intervenţiei şi de a evalua progresul copilului şi necesitatea unei schimbări în programul terapeutic.
g) Evaluarea trebuie să fie adaptată contextului şi culturii copilului şi familiei.

Art. 28 (1) Intervenţia specializată poate fi oferită în următoarele contexte:
a) Într-un centru sau unitate specializată
b) În mediul educaţional al copilului cum ar fi grădiniţă, creşă, centru de zi sau alt serviciu comunitar
c) La domiciliu copilului în mediul natural al copilului; sunt recomandate aceste intervenţii şi în zonele rurale prin utilizarea persoanelor instruite si atestate, cu supervizare de specialitate.
(2)Instruirea familiei si apartinatorilor, dupa caz, este obligatorie ca parte din serviciu specializat pentru a susţine dezvoltarea copilului.

Art. 29 Criterii de eligibilitate pentru accesul la serviciile de intervenţie specializată precoce sunt:
a) Diagnosticul formulat de către medicul specialist.
b) Categoriile de diagnostic acceptate sunt cele prevăzute în art. 1
c) Vârsta până la care se oferă serviciul de intervenţie specializată precoce este de 6 ani
d) Centrele specializate vor furniza servicii cu durata cuprinsă între 4 şi 20 ore pe săptămână în funcţie de nevoile cazului stabilite de echipa de intervenţie.

Art. 30 (1) Intervenţiile psihoterapeutice şi educaţionale vor fi elaborate şi monitorizate de către psihoterapeuţi şi psihologul clinician; celelalte intervenţii (kinetoterapie, logopedie) vor fi monitorizate de către persoanele calificate (kinetoterapeut, logoped).
(2) Monitorizarea se realizează prin evaluarea planului de intervenţie, a progreselor săptămânale şi lunare realizate pe domeniile stabilite de specialişti.
(3) Raportul de progres se discută cu părinţii copilului.

CAPITOLUL V
Finanţarea serviciilor specializate de depistare şi intervenţie precoce

Art. 31 (1) Depistarea activă precoce se efectuează la întreaga populaţie pediatrică, cu vârsta cuprinsă între 1-3 ani şi se realizează pe baza unui chestionar tip screening, care va fi aplicat la evaluările periodice efectuate la 12, 18, 24, 36 de luni de către medicul de familie, dupa caz, medic pediatru la care este înregistrat copilul.
(2) Evaluările obligatorii în vederea depistării active precoce vor fi în număr de 4 şi se vor efectua:
a) la vârsta de 12 luni,
b) la vârsta de 18 luni,
c) la vârsta de 24 luni,
d) şi respectiv la vârsta de 36 luni.
(3) În urma evaluărilor prevăzute la alin (2), cazurile suspectate vor fi trimise medicului specialist.
(4) Evaluările prevăzute la alin (2) vor fi punctate şi finanţate de către casele de judeţene de asigurări de sănătate, a municipiului Bucureşti, OPSNAJ si MTCT, conform contractului existent între medicul de familie sau dupa caz, medic pediatru şi acestea.

Art. 32 (1)Diagnosticul medical (psihiatric) va fi formulat în urma tuturor evaluărilor şi procedurilor necesare, prevăzute în articolul 20.
(2) Cheltuielile aferente evaluărilor prevăzute la alin (1) vor fi suportate de casele judeţene de asigurări de sănătate şi a municipiului Bucureşti, la fel ca pentru oricare tulburare de sănătate mintală.

Art. 33 Recomandarea planului terapeutic şi monitorizarea tratamentului şi evoluţiei vor fi efectuate de medicul specialist. Costurile evaluărilor medicale sunt acoperite de Casa de Asigurări de Sănătate in conformitate cu legislaţia în vigoare.

Art. 34 (1)Planul de psihoterapie va fi elaborat şi supervizat de psihoterapeutul atestat în tehnici cognitiv-comportamentale specifice TSA.
(2)Psihoterapeutul prevăzut la alin (1) împreună cu ceilalţi profesionişti ai echipei multidisciplinare vor asigura trainingul/instruirea părinţilor.

Art. 35 (1) Tratamentul medicamentos este recomandat şi monitorizat de medicul specialist.
(2) Costurile tratamentului sunt suportate casa de asigurări de sănătate de care aparţine persoana în cauză, conform legislaţiei în vigoare.

Dispoziţii finale

Art. 36 Toate persoanele diagnosticate precoce cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări de sănătate mintală asociate au acces liber la serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale, in conditiile prevazute de legislatia in vigoare.

Art. 37 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA impreuna cu Casa Naţională de Asigurări de Sănătate stabilesc, de comun acord, practicile şi procedurile prin care sunt furnizate serviciile privind depistarea activă precoce şi serviciile specializate.

Art. 38 Ministerul Sănătăţii, prin CNSMLA în parteneriat cu instituţiile Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului şi ale Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale elaborează protocoale de colaborare în vederea dezvoltării unui sistem de servicii specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.

Art. 39 Membrii echipei multidiscplinare prevăzuţi la art. 5, familia şi profesorii vor contribui la adaptarea copilului la grădiniţă, şcoală,sau alt mediu cu impact asupra dezvoltării pentru persoanele cu tulburări din spectrul autist şi cu tulburări mintale asociate.

ANEXĂ
LA NORMELE METODOLOGICE

CHESTIONAR

Intrebari adresate parintelui: Da Nu Uneori
Copilul dvs va priveste in ochi cind vorbiti cu el? 0 2 1
V-ati gandit uneori ca nu aude normal? 2 0 1
Copilul dvs este dificil la mancare?/ Pare lipsit de apetit? 2 0 1
Intinde bratele sa fie luat in brate? 0 2 1
Se opune cand este luat in brate de dvs? 2 0 1
Participa la jocul “cucu-bau”? 0 2 1
Zambeste cand dvs ii zambiti? –intrebare inlocuita la 24 luni cu intrebarea : Foloseste cuvantul “mama” cand va striga? 0 2 1
Poate sa stea singur in patut cand este treaz? 2 0 1
Reactioneaza intotdeauna cand este strigat pe nume?/ Intoarce capul cand este strigat? 0 2 1
Observatiile medicului de familie
Evita privirea directa/ Nu sustine contactul vizual 1 0 –
Evidenta lipsa de interes pentru persoane 1 0 –
Dupa 24 de luni: Stereotipii motorii( flutura mainile, topaie, merge pe varfuri,se invarte in jurul propriei axe, posture inadecvate, etc.) 1 0 –
Scorare
Scor 0-6 Risc minim
7-9 Risc mediu Reevaluare peste 3 luni
10-18 Risc sever Trimitere catre medicul specialist psihiatrie pediatrica/neuropsihiatrie pediatrica

Anunțuri