Cat timp …… ?

Ianuarie 4, 2017

In 2006 cunosteam afirmatia ca intervenția prin terapia ABA la un copil cu autism presupune  un program intensiv care totalizeaza 25-40 de ore pe saptamana ,timp de 1-3 ani.

De-a lungul experientei am intalnit copii ce au avut interventie timpurie si intensiva si dupa 6 ani rezultatele sunt lente si inca sunt inclusi in programe de terapie ,copii care au fost diagnosticati mai tarziu si au avut interventie intensiva si au un progres foarte bun , altii nu au, dar inca mai continua terapia, copii cu foarte putine ore saptamanal si cu progrese bune raportat la numarul de ore ,dar care inca necesita terapie si un caz care nu mai continua terapia ,stabilindu-se ca este recuperat , prezentand inca deficit de atenție,  comportamente stereotipe, predilecția pentru anumite subiecte în conversație, dificultăți de socializare  .Aceasta este experienta mea .

Cât timp va dura terapia ?

Părinţii copilului recent diagnosticat si indrumati spre terapia ABA , adesea încep să întrebe despre cât de multe ore vor fi implicate într-un plan de ,,tratament,,  ABA. ,,Cate ore pe zi trebuie ?,,

Si aceasta este una dintre intrebarile parintilor ,, In cati ani se va recupera? Cat timp va dura terapia ?,, .

          Cat timp va dura terapia ?Intrebare dificila pentru un specialist .Intrebare arzatoare pentru parinti. Intrebare in care se amesteca,strang si desfac  toate planurile ,sperantele si schimbarile in sufletul acestor parinti .

Parinti ce vor prezenta cazuri despre care au aflat ca s-au recuperat acei copii, ca acel copil vorbeste ,merge la gradinita  , facandu-si planuri ,comparand copilul lor cu altii , …astfel ,aparand iar intrebarea grea ,,Se va recupera in 2-3  ani ? Cat va dura terapia ?,,

am fi linistiti daca am avea un raspuns sigur .

Cunoastem faptul ca intervenția timpurie este unul din factorii importanți în recuperarea copilului alaturi de potențialul copilului -gradul de afectare, IQ,  abilitățile de socializare, de comunicare, dezvoltarea limbajului, motricitate si alte afectiuni asociate sau nu , numărul de ore de terapie , gradul de implicare al familiei si profesionalismul echipei și al coordonatorului precum si mediul educational in care acesta este integrat ,consecventa si ..banii.

Astfel ,specialiștii nu pot raspunde exact în legătură cu durata terapiei și cu evoluția viitoare a copilului .

Cât timp are nevoie copilul să fie inclus in programe  acasă/centru ? Durata variază extrem de la copil la copil  .

Unii copii au nevoie de un an /doi …trei ;

Unii copii au nevoie de 1-8 ani  intensiv terapie , la diferite niveluri ,pentru  dezvoltarea abilitatilor adecvate vârstei.

Durata de timp este complet dependentă de copil şi nevoile lor unice.

Unii copii grav afectati cu autism pot avea nevoie de interventia ABA toată viaţa lor.

Pentru un copil cu vârsta de trei ani , în cazul în care scopul este să se  diminueze  decalajul dintre varsta cronologica si cea  mentala de dezvoltare a copilului,  30-40 de ore de  intervenţie pe săptămână este recomandat ,de obicei. Pentru un copil sub vârsta de trei ani, terapia poate fi  mai puţin intensa, de obicei în jur de 26-30 ore pe săptămână.

Un copil la un nivel de inceput  va necesita mai mult timp decât un copil la un nivel mai avansat.

Fiecare etapa de varsta presupune alte provocari la care copilul cu TSA poate nu este pregatit sa faca fata si are nevoie de suport.

Scopul terapiei ABA este de a maximiza independenţa copilului, astfel  aceste intervale de timp pot varia în funcţie de abilităţile copilului si prioritatile acestuia stabilite mereu in urma evaluarii.

Un copil cu autism progresează în timpul terapiei , totodata si colegii /partenerii lor de aceeasi varsta  în curs de dezvoltare, vor progresa. Pentru a închide această lacună, interventia  intensiva este adesea necesară.

Este  important ,de asemenea ,să ne focusam pe calitatea timpului petrecut cu terapeutul , nu doar cantitatea de ore.

Dincolo de numarul de ore, in care copilul este cu terapeutul acasa/centru sau in mediul educational ,este important si restul de timp cum copilul il petrece . Acesta nu este timp pierdut pentru copil. Este o suma a oportunitatilor in care copilul poate aplica abilitatile invatate cu terapeutul. Dinamica mediului exterior -loc de joaca,mall,prieteni,comunitate in general si casa in care locuieste , ofera multe ocazii de invatare de noi abilitati ,abilitati normale de socializare ,comunicare ,independenta ,rezolvare de probleme ,de a coopera si se juca si tot asa .. .

Cel mai bun mod de a ştii este sa va  uitati  la copilul dumneavoastră. Acesta va va spune (uneori fără cuvinte) ceea ce are nevoie si ceea ce nu are nevoie.

Stiu ceva .Eu cred ca fiecare copil, avand implicarea familiei (nu ma refer la partea financiara ) si profesionalismul terapeutilor ,isi poate atinge maximum de potential ,precum oricare alt copil ce are suportul familiei si al mediului educational. Scopul interventiei este de a maximiza capacitatea fiecarui copil de a se integra in comunitate. .

 


Dezvoltam si abilitati motrice

Iulie 9, 2015

Dezvoltarea capacitatii motrice:

Scopul : copilul sa-si cunoasca corpul, partile lui si miscarile pe care le pot executa  (din stand, din deplasare, cu si fara minge)

tipuri de obiective ce pot fi vizate :
Toate variantele de mers – pe varfuri, pe calcaie, pe partea interioara, exterioara si a labei piciorului;
Mers inainte–inapoi, alergare inainte–inapoi, alergare cu intoarcere la mijlocul terenului, alergare cu spatele;
Deplasare laterala
Alergare cu schimbare de directie;
Tinerea mingii sus, jos, departe;
Alergare cu genunchii sus, lovind mingea tinuta in fata;
Mers sau alergare, manuind mingea in jurul capului, trunchiului, picioarelor, impingeri inainte si in sus;
Mers tinand mingea in maini, strangand-o, aruncand-o, rostogolind-o;
Mers cu mingea tinuta intre glezne;
Sarituri tinand mingea intre glezne;
Exercitii pentru antrenarea respiratiei;
Culcat pe spate, ridicarea picioarelor si pasarea mingii pe sub genunchi;
Indoirea bratelor atingand cu mingea pieptul si inapoi intindere;
Pasarea mingii dintr-o mana in alta;
Stand cu picioarele departate, tine mingea sus, apoi indoaie si atinge picioarele cu mingea;
Culcat pe spate, mingea deasupra gleznelor, ridicarea picioarelor si rostogolirea mingii catre piept;
Mingea pe sol, incearca sa o ridici batand-o cu o mana;
Mingea tinuta intre maini: schimba rapid pozitia mainilor;
Rostogoleste mingea
Impinge mingea cu capul, deplasandu-te in patru labe;
Perechi pe spate culcat, cap la cap, mingea intre gleznele unuia, ridicarea picioarelor si trimiterea mingii celuilalt care o ia cu mainile si o duce intre glezne;
Perechi, unul culcat cu mingea intre glezne, ridica picioarele si transmite mingea catre celalalt care sta in picioare;

Mers fandat cu trecerea mingii printre picioare;
Dribling cu mana preferata, mers, alergare;
Aruncarea mingii in sus, si prinderea ei cu aceeasi mana, cu mana cealalta, sau cu ambele maini (din stand, sezand, culcat pe spate);
Rostogolirea mingii cu o mana, doua maini, dribling incercand sa evite obiectele imprastiate in teren;
Mers, aruncarea mingii inainte si prinderea ei imediat ce a atins solul;
Aruncarea mingii in sus si prinderea ei dupa bataia din palme de cateva ori, in fata, in spate, in fata si spate, intre picioare;
Aruncarea mingii in perete si prinderea ei;
Rostogoleste mingea si alearga si o prinde inainte de a ajunge la o tinta;
Rostogoleste usor mingea si alearga in jurul ei;
Exercitiu de aruncare in sus, se aplauda, sarituri pe doua picioare si pe un picior;
Cu spatele la un perete, arunca mingea in perete si prinde mingea;
Mers, trecand mingea dintr-o mana in alta;
Picioarele departate, bate mingea de pamant printre picioare, intoarce-te si prinde mingea;

Arunca mingea inalt si pivoteaza pe un picior (numara de cate ori pivotezi pe un picior);
Dribleaza sarind pe un picior (pe loc si din deplasare);
Mers pe varfuri, pe calcaie;
Ruleaza pe un picior fara sa-ti pierzi echilibru;
Din stand cu picioarele departate, tinand mingea departe, saritura cu intoarcere completa si aterizare in aceeasi pozitie;
Alearga in jurul terenului si la fluier, oprire;
Mers inapoi;
Mers pe o banca inainte-inapoi;
Aruncare in interiorul cercului tinut de antrenor;
Aruncare la cos

Rostogoleste mingea incercand sa atingi o tinta (minge in miscare, cerc, jalon, numar desenat pe perete, etc.);
Alergare cu un brat inainte si celalalt in sus;
Arunca mingea incercand sa o introduceti printr-un cerc tinut de un coechipier;
Perechi, fiecare cu o minge, incearca sa atingi spatele, genunchii, mingea si numara atingerile (leapsa);
Stand cu mingea tinuta intre palme si bratele intinse in fata, lasa mingea sa cada, bate palmele la spate si prinde mingea;
Acelasi, dar mingea tinuta in fata genunchilor;

Perechi spate in spate cu picioarele departate, A inmaneaza mingea printre picioare, B inmaneaza mingea peste cap;
La fel dar se inmaneaza mingea prin lateral dreapta, stanga;
Perechi, fata in fata, fiecare cu o minge, schimbarea mingilor prin rostogolire, pasa cu pamantul, aruncare; tinteste si arunca mingea la tinta;
Perechi, A dribleaza iar B il imita in oglinda si apoi schimba rolurile;
Perechi spate in spate cu o minge intre ei, mers inainte, inapoi lateral fara sa scape mingea;
Perechi, fiecare cu minge, A arunca mingea in sus si B incearca sa o loveasca cu mingea lui;

Educarea respiratiei

Umfla baloane printr-un pai;
Inspira si expira cu o singura nara, inchizand cealalta;
Sufla, impingand o minge de ping-pong pe sol;
Inspira pe nas si numara tare fara sa expiri;
Stand cu o minge intre calcaie: inspira intr-un timp extinzand bratele in afara si ridicandu-le, inspira in acelasi timp simultan cu indoirea picioarelor;
Culcat pe spate, mingea pe piept: inspira si expira privind mingea care se ridica si coboara;
Acelasi exercitiu cu mingea pe stomac;
Sufla printr-un cornet urmarind un traseu prestabilit, fara sa le atingi

 

 


Scriem ..cu placere

Mai 7, 2015

Pornind de la mazgalitul pe hartie pana la a ajunge sa scrie citet ,copilul trebuie sa exerseze multe abilitati .

Srierea este o activitate complexă, care cere un demers dificil, durabil şi laborios, în ceea ce priveşte însuşirea iniţială a mecanismelor psihomotrice aferente.
fb_img_1475832689588
Spre deosebire de citit, care nu prezintă, în mod semnificativ, grade diferite de dificultate în realizare, scrisul prezintă din plin aceste aspecte. Un copil ce ştie să citească destul de bine, citeşte cu greutate scrisul de mână al altcuiva decât al său. Când scrie însă, un copil are în faţă de la bun început patru grade de dificultate în realizarea a ceea ce denumim generic scriere:

  • Copierea literelor de tipar şi a celor de mână;
  • Transcrierea: convertirea textului tipărit în text scris de mână;
  • Dictarea: convertirea limbajului oral al altei persoane în text scris de mână;
  • Autodictarea: mesaj scris de mână, elaborat mai întâi în mintea şi-n limbajul interior al copilului şi exteriorizat, cu mari eforturi.

Preachizitii necesare

  • Imita linii orizontale /verticale /oblice cu creionul, carioca sau markerul
  • Copiaza cifre ,litere
  • Copiaza desene simple precum casa,pom,floare ,soare
  • Traseaza /copiaza  independent 5 forme diferite (ex. cerc, patrat,triunghi,stea ,semicerc,oval etc)
  • Coloreaza
  • semne pregrafice si grafice

atasez pentru semne grafice

creionel exercitii grafice 4-5 ani

ELEMENTE GRAFICE

nvpregrafisme

labiritulanotimpurilortpopescu

Pentru copilul cu dificultati la scriere exista o serie de modalitati de a il ajuta ,le puteti gasi pe net

grips scris

3

grips


Ghid -Video modelling and behaviour Analysis

Aprilie 25, 2015

                   Utilizarea Video Modelării în învățarea abilităților sociale la copilul si adolescentul  cu autism

Similar cu Povestile  Sociale,  folosirea filmarilor are ca scop facilitarea si invatarea comportamentelor adecvate .

Modelarea Video este folosită pentru deprinderi sociale, joacă, activități self help , pentru orice comportament pe care doriți să-l schimbați.

Utilizez modelarea video si s-a dovedit a fi eficienta în ajutarea copiilor  cu autism să învețe diverse deprinderi sociale și de zi cu zi. Mentionez abilitati pe care le-a dobandit copilul cu TSA, in urma utilizarii modelarii video  -legat sireturi, folosirea liftului, contact vizual cand saluta ,prepararea unui sandwich ,jocuri cu partener si de grup

eu am achizitionat cartea de aici >

http://www.amazon.com/Video-Modelling-Behaviour-Analysis-Teaching/dp/1843103389

Va atasez cartea ,in speranta ca va veti dezvolta noi abilitati personale si va ajuta in munca voastra ,pentru a imbunatatii cat mai mult calitatea vietii persoanei cu TSA

Video Modelling and Behaviour Analysis -A Guide for Teaching Social Skills to Children with Autism –Christos Nikopoulos and Mickey Keenan Foreword by Sandy Hobbs

o puteti descarca de aici ,in engleza

Video modelling guide


Comportamentul

Aprilie 1, 2015

 Este foarte importanta colectarea datelor !

Colectare de date

  • selectati unul sau doua comportamente care va ingrijoreaza cel mai tare (tipat, muscat, lovit, etc.).
  • trebuie sa inregistrati de cate ori acel comportament a aparut intr-o zi sau intr-o saptamana
  • Imediat ce aveti aceste date, incercati sa identificati functia acestor comportamente.
  • pentru a determina functia unui comportament trebuie sa inregistrati aceste date intr-un document ce trebuie sa contina 6 coloane:
  • data/
  • timpul aparitiei comportamentului,
  • activitate/eveniment,
  • antecendent (A), Comportament (B) , Consecinta (C),
  • Functie

Exemplu

data timp/pers   14.06.2014/15-tutore x

activitate /eveniment    supermarket

Antecedent      a vrut dino jucarie

Comportament   tipat/trantit

Consecinta        am cumparat jucaria dino

Functia      atentie/acces la obiect                                                         

                                                     Analiza funcţională

  • B. F. Skinner a fost primul care a folosit temenul ‘’funcţional’’ si se refera la cauzele unui comportament.

                                                        De ce apare un comportament problemă?

” Ce efecte (sau consecinte, rezultate, evenimente, obiective) obtine copilul sistematic si cu regularitate prin comportamentul problema ?” Comportamentul copilului are o functie si trebuie identificata pentru a putea stabili un plan adecvat de interventie.

FUNCTIA               atenţia sau  obţinerea unor activităţi /obiecte dorite

Copilul obtine prin comportamentul problema acces la stimuli sociali sau materiali pozitivi (ÎNTĂRITOR POZITIV)  (consolare ,atingere,negociere,blocare,cearta )

FUNCTIA          scapă sau evită – evitarea sau terminarea unei sarcini/activitat

Copilul reuseşte ,prin comportamentul problema ,să evite o situaţie percepută ca aversivă ( ÎNTĂRITOR NEGATIV).

Comportamentul problemă este încurajat negativ în măsura în care o situaţie neplăcută încetează sau se reduce. Cel care exercită o presiune asupra copilului renunţă si reduce cerinţa care produce discomfort copilului

ex Copilul începe să plângă sau să ţipe atunci când vrea atenţie şi mama vine şi îl ia în braţe.

FUNCTIA             autostimulare  

Copilul obtine comportamente care îi produc în mod automat senzaţii plăcute de tip fara sa fie in legatura cu prezenta ori absenta adultului Tot ceea ce face copilul in acel moment este obtinerea unui input senzorial.

Copilul se poate roti sau emite sunete ,invarti obiecte ,fluturat din maini ,clipit des etc


Tratarea autismului ,, la moda ,,,

Martie 30, 2015

cand dai un search pe google ,legat de tratarea autismului ,vei gasi multe terapii ce promit recuperarea si vindecarea Apar unele terapii iar altele intra intr-un con de umbra In urma multor intrebari privind anumite terapii ,precum si sacrificiile financiare ,sperantele puse de catre parinti in anumite terapii am abordat in prezentarea mea in cadrul cursului ABA, de la Bacau ,si terapiile ,,la moda,, privind autismul

la un simplu search …

  • acupunctura
  • aquatherapy
  • art therapy
  • brain gym
  • terapia cu delfini
  • terapia cu magari,cai ,porci
  • comunicarea facilitata
  • terapia hiperbarica
  • detoxifiere metale grele
  • terapia prin muzica
  • masaj sacro-cranial
  • son rise program
  • TEACH
  • rapid prompting method
  • integrare senzoriala
  • social stories
  • tomatis
  • tratament cu vitamine ,homeopate
  • terapia prin joaca
  • ABA
  • PECS
  • pivotal response training
  • terapia prin miscare
  • terapia prin imbratisare
  • logopedie
  • bioenergie
  • Verbal Behavior
  • etc

Aveti grija ce ,,tratament ,, alegeti !

Ce pierzi alegand ,,tratamentul la moda ,, ?

Bani

Timp

Efort ….emotional esti afectat

Raportul standardelor nationale  , publicat de catre Centrul national de autism , a clasificat interventiile in autism in:

  •  “Established” Treatment
  •  “Emerging” Treatment
  •  “Unestablished” Treatment

Established  Treatment Tratamente care si-au dovedit eficienta

S-a stabilit ca sunt eficiente pentru persoanele din spectrul autist. majoritate a intervenţiilor au fost dezvoltate “sub umbrela” comportamentalismului

  • Pivotal response treatment
  • self management
  • antecedent package
  • modeling
  • joint attention intervention
  • behavioral package
  • naturalistic teaching strategies
  • story -based intervention package
  • schedules
  • age groups
  • comprehensive behavioral treatment for young children
  • peer training package

“Emerging” Treatment Tratamente in curs de dezvoltare

cateva dovezi de eficienta, dar nu suficient de multe astfel, pentru  Centrul National pentru Autism ,nu  prezinta incredere in eficacitatea lor si nu  le considera drept tratamente cu adevarat eficiente, care dau rezultate concrete.

  • Cognitive Behavioral Intervention Package
  • Augmentative and Alternative Communication Device
  • Developmental Relationship-based Treatment
  • Exposure Package
  • Imitation-based Interaction
  • Initiation Training
  • Language Training (Production)
  • Language Training (Production & Understanding)
  • Massage/Touch Therapy
  • Multi-component Package
  • Music Therapy
  • Peer-mediated Instructional Arrangement
  • Picture Exchange Communication System
  • Scripting
  • Social Communication Intervention
  • Social Skills Package
  • Technology-based Treatment
  • Theory of Mind Training

Unestablished Treatment”

Nu s-au dovedit a avea eficienta si  nu este exclusa posibilitatea sa fie chiar daunatoare.

  • Training-ul pentru integrarea auditiva,
  • Facilitarea comunicarii,
  • Dietele GFCF.
  • Academic Interventions
  • Auditory Integration Training
  • Sensory Integrative Package

                           DOVEZI STIINTIFICE SUBSTANTIALE  ?

APPLIED BAHAVIOUR ANALYSIS – ABA

Rezultatele detaliate ale studiului pot fi descarcate de pe: http://www.nationalautismcenter.org/


Task analysis-Inlantuirea si Analiza actiunii

Noiembrie 4, 2014

                       INLANTUIREA-Chaining

este  o metoda folosita pentru a invata comportamente noi care nu apar niciodata si care nu pot fi promptate ca un intreg ,pentru ca intregul comportament este foarte lung si complex.

Activitatea pe care dorim sa o predam ,ex a manca cu lingura ,a te spala pe maini ,a incalta sosetele ,a te spala pe dinti,a face patulu, a duce gunoiul ,a te barbieri  etc este fragmentata in parti mai mici pe care le vom preda  si prompta pe rand.

Identificam pasii actiunii respective , acest lucru senumeste Analiza actiunii- Task analysis

Ex Comportament: spalatul pe maini

  1. ridicarea manecilor
  2. dam drumul la robinet
  3. punem mainile sub apa
  4. luam sapunul
  5. frecam mainile
  6. clatim mainile
  7. inchidem robinetu
  8.  stergem mainile

Va recomand ,,The Pyramid Approach to Education –Lesson Plans for Young Children –dr Andy Bondy 2002 ,,     untitled

Predarea unei abilitati presupune

-Specificarea scopului

-Impartirea abilitatii in pasi mici de invatare

-Instruirea in mod sistematic

-Evaluarea progresului

-Adaptarea programului in functie de nevoile copilului

Ierarhia prompturilor

Independent(I)

Prompt verbal (PV)

Suport Vizual Prompt (SVP)

Prompt Gest (PG)

Prompt model (PM)

Prompt partial fizic(PPF)

Full Prompt fizic(PTF)

                                  Tipuri de chaining            

  Forward chaining Invatarea incepe prin introducerea primului pas initial, apoi al doilea, al treilea….

. EX.: ‘Spalarea mainilor’ – primul pas va fi ridicarea manecilor, in timp ce restul pasilor vor fi prompt-uiti; cand pasul 1 va fi masterat, urmatorul  target va fi pasul 2 ,,dau  drumul la apa’.           

      Backward chaining Invatarea incepe prin invatatea ultimului pas din secventa.

EX.: Construirea unei sine de tren si impingerea trenului Task analysis

Pune prima si a doua sina de tren impreuna

Pune a treia sina de tren

Pune a patra sina de tren

Pune trenul pe sine

Impinge trenul

Copilul va avea in fata sina de tren construita si va invata initial sa impinga trenul. Cand a masterat acest pas, se trece la pasul urmator ‘pune trenul pe sina.

  • Pe masura ce copilul indeplineste singur una dintre secventele actiunii incepem sa scadem promptul pentru aceasta.
  • Initaial fiecare secventa a inlantuirii este recompensata , in loc sa recompensam faptul ca el poate indeplinii toata actiunea pana la capat.
  • De obicei cand il invatam o asemenea inlantuire de actiuni vom avea o singura parte a intregii inlantuiri ca scop. Ex: astazi avem scopul sa il invatam pe copil ,,sa ia lingura,, .
  • Restul inlantuirii va fi promptat si recompensat , fiecare secventa pe rand , apoi scadem promptul pentru secventa respectiva.
  • Cand copilul indeplineste intreaga inlantuire singur ii  oferim o recompensa substantiala la sfarsitul inlantuirii

Task Analysis  un tip fisa colectare date

Jerome (2007) – Backward chaining