Despre Signalong

Teaching and using Signalong in Romania

I have been involved with disabled people in Romania for many years. While the provision of some types of aids and interventions, provided by state authorities, has gradually become more available the needs of the majority of learning disabled children and adults with speech and language problems has, as far as my research showed, remained unmet. Familiar with Signalong from my time working in a special school here in the UK I realised that it could be used equally effectively in Romania.

At first Romanians who attended the introductions to Signalong run by the registered charity of which I am honorary UK co-ordinator just showed a polite interest and it remained untaught and unused in Bucharest on our return to the UK.

Then two years ago a Romanian speech therapist and a special needs teacher working in a Day Centre for children with special needs attended one of our introductory sessions. After our return to the UK she continued using Signalong with two autistic boys. They reported a significant improvement in the boys’ ability to make themselves understood and to express their own needs and choices. One of the boys, previously mute, also began to speak as he signed.

In April 2008 I completed a Signalong tutors course and discussed the pros and cons of offering Foundation courses in Romania with the Signalong team, who were very supportive and encouraging and, with written permission, I set about having the “yellow pages” from the Phase 1 manual translated into Romanian.

So far I have run four Foundation courses in Bucharest using the English manual 1, the dictionary and an additional manual in Romanian containing the translated “yellow pages” (background information, hand shapes etc.
Feedback from course participants has been very positive.

Lidia, a special needs teacher wrote „Participating in this course I effectively entered a different world. And what I learned! For sure everything I learned I will use with the students I am working with.”

Although the majority of young educated Romanians understand English I want to make Signalong accessible to more Romanian people.

I am now trying to raise the funding required to have at least a Phase 1 manual complete with signing instructions produced in Romanian. If I can raise enough money I will have the dictionary translated too!

In addition to running Signalong courses in Bucharest I have been using Signalong with a teacher, Cristina Dumitru and pupils with speech and language problems in a special school near the city of Pitești. I have had huge personal satisfaction working with these children and seeing them absorb signing like a sponge.
Recently Cristina ( who I had met when she attended one of my Signalong courses) wrote to tell me that Luigi ( seen above with me) with whom she had been signing had instigated a “conversation” with another member of staff entirely of his own accord. What better news could I have received than that?

Vicki Pearson
June 2010.

4 Responses to Despre Signalong

  1. catalina spune:

    Advantages of Sign Language

    * Motor imitation may already be strong in the child’s repertoire
    * The teachers can use, then fade, physical prompts to teach the sign
    * The stimulus and the response often resemble, but do not match each other (an iconic relation) providing a built in prompt
    * The deaf community constitutes a natural verbal community that uses sign language, thus materials and trainers are available
    * Signs are free from environmental (mechanical) support, like speech
    * Sign language constitutes a topography based language making it conceptually similar to speech
    * Signs may avoid a negative emotional history associated with speech
    * Sign language can improve speech
    * There is a single stimulus and single response relation, like speech

    Disadvantages of Sign Language

    * Parents and teachers. must have special training in sign language
    * Parents and teachers need to use sign language when interacting with the child
    * Parents and teachers must shape (teach) each individual sign
    * Mand Training
    * All mands are controlled by establishing operations (EO)
    * There must be an EO at strength to conduct mand training
    * EOs vary in strength across time, and the effects may be momentary
    * EOs may have an instant or gradual onset
    * EOs must be either captured or contrived to conduct mand training
    * EOs can evoke nonverbal or verbal (mands) behaviors

  2. catalina spune:

    Identitatea persoanelor cu surditate nu inseamna numai o identitate a persoanelor care nu aud, ci mai ales a celor care folosesc o limba comuna, cea a semnelor. Astfel, pentru ei semnele oricat de iconice ar fi nu sunt simple reprezentari ale obiectelor din jur, ci sunt simboluri, cum sunt cuvintele pentru auzitori. Fiind simboluri, acestea pot sta la baza unei gandiri abstracte. b3e16ec
    S-a descoperit ca limbajele mimico- gestuale sunt limbi absolut functionale, bine structurate, si cu un limbaj bogat. Intre altele, limbajul mimico-gestual britanic (BSL) indelung cercetat, a fost concretizat intr-un dictionar imens BSL si la care i-au fost trasate pe langa vocabular, si structura si gramatica acestui limbaj.
    BSL, ca si celelalte limbaje mimico-gestuale, este un limbaj vizual- spatial. Spatiul in care un anumit gest este manipulat are importanta in interpretarea acestuia. De exemplu acelasi gest format la nivelul fruntii are alt inteles decat cel format la nivelul barbiei.

    Cei 4 parametrii principali care determina semnificatia semnului (ASL -; American Signed Language):
    1. Figura descrisa cu mana
    2. Orientarea palmei
    3. Locatia mainii
    4. Miscarea
    Fiecare semn depinde de acesti 4 parametrii. Modificarea unuia duce la modificarea sau anularea intelesului mesajului transmis prin acel semn.
    Parametrul 1 serveste pentru a exprima clasificatori de tip pronume: fiecare din acesti clasificatori reprezinta un substantiv sau grup de substantive
    (obiecte diferite din aceeiasi clasa -; 3 degete orizontal, mai multe obiecte identice -; 3 vertical). Alte forme de plural se exprima cu ambele maini si/sau cu miscari. Exista si clasificatori secundari, peste 25, si fiecare reprezinta atribute, forme, marimi, adancimi. Alti clasificatori: aratatorul intins reprezinta numarul 1, un obiect subtire sau un obiect inalt; degetul indoit poate insemna carlig, verbul a scarpina sau vino!. Clasificatorul 2 degete: indreptate in sus – 2 persoane in picioare, 2 degete indoite -; o persoana asezata, dinti de castor, implanturi cohleare; 3 degete drepte -; vehicole, 3 degete indoite -; muscatura de animal, gheare, lacom, hot; 4 degete -; lume multa, gard; 5 degete -; o multime de oameni, vant, ploaie.
    Parametrul 2 -; orientarea palmei. Intr-o figura cu aceeiasi forma a palmei, aceeiasi pozitie sau miscare, schimbarea orientarii palmei schimba complet sensul mesajului. Exemplu: palmele orientate in jos, mainile inegale in spatiu -; echilibru; palme orientate in sus -; poate.
    Parametrul 3 – locatia. Se face acelasi gest dar in locatii diferite: pe cap, la fata, pe trunchi, avand semnificatie diferita.
    Parametrul 4 Miscarea mainii arata directii sau prin miscare repetitiva se indica pluralul sau viteza.

    Oleron a cules un corpus de mai multe sute de semne clasificate in 2 grupuri:
    Gr. 1 – gesturi acomodative -; adaptate la forma obiectului pe care il desemneaza. Acest prim grup are 2 subdiviziuni:
    – gesturile active (adaptarea mainii la obiectul desemnat) primele dobandite, legate de fazele de acomodare din dezvoltarea copilului
    – gesturile afective: reactii, aprecieri referitoare la calitatea, dimensiuneanobiectelor, folosindu-se mult mimica faciala
    Gr. 2 -; gesturi figurative care rezulta din 3 procedee simbolice care folosesc toate acelasi principiu de imitare a obiectului.
    I procedeu de natura analogica atribuind semnificantului (gestului) o

    analogie cu obiectul sau cu mesajul; se disting: a) semnele care folosesc o reprezentare analogica a unui obiect non-perceptibil. Exemplu: gandirea semnificata cu indexul aratand capul, apoi printr-o miscare a degetului in sus
    -; dinamica gandirii b) semne de dramatizare reprezinta analogice pentru obiecte perceptibile. Intrega gama a emotiilor si sentimentelor folosesc aceste semne care constau intr-o exagerare a expresiilor faciale si corporale a caror cauza sunt. c) semne de concretizare reprezinta analogie prin selectarea unei componente partiale si nu esentiale a obiectului reprezentat. Exemplu: specii animale desemnate prin caracteristici anatomice care permit diferentieri si care sunt usor de imitat si obiecte neanimate -; soare -; imitarea razelor solare.
    Al II-lea procedeu – asociativ -; indicarea obiectului printr-un caracter mai mult sau mai putin asociat sau care aduce obiectul intr-o situatie particulara. Exemplu: libertate -; gestul ruperii lanturilor.
    Al III-lea procedeu -; imprumuturi figurative din lumea culturala, simboluri vestimentare, insigne, republica -; drapel, justitia -; balanta.
    Tipologia iconicitatii

    Iconicitatea inseamna legatura intre semn si obiectul semnalat. Semnul casei de exemplu invoca forma acoperisului, deci este o legatura intre semn si obiect.

    Iconicitatea reprezinta o operatie psihica care permite transformarea unui concept abstract intr-o figura vizuala concreta. Cognitia iconica – codificare / decodificare -; pentru a fi communicate conceptele abstracte trebuie aduse intr-o

    forma concreta cum sunt visele sau procesele inconstiente.
    – descriptori si specificatori

    de s c r i pt or

    s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a t o r s p e c if ic a

    c o nf i gur a t ia m a in ii/m i s car e / l o ca t ie /p o z i t ia p a lm e i

    transferuri situationale reproducerea iconica a scenelor intamplate/vazute la distanta
    – locativele -; singurele semne care nu contin miscare -; constau intr-o simpla figura a mainii = clasificatori
    (supercategorii de obiecte diferite grupate dupa specie)
    – transferuri personale reproduc cu ajutorul corpului a unor actiuni executate sau suferite de personajul naratiunii

    De ordinul 3.
    Limbaje ale semnelor: Signalong si


    Este ordonat in etape aproximative dezvoltarii copilului, progresand de la desemnarea obiectelor solide la identificarea de imagini si fotografii.
    Limbajul parcurs in etape timpurii poate fi repetat mai tarziu odata cu trecerea de la concret la abstract.
    Primul sistem bazat pe semne dezvoltat pentru a-i ajuta pe copii si adulti sa dobandeasca aptitudini de limbaj precum si pentru dificultati de comulnicare.
    Sistemul urmeaza pearcursul general al dezvoltarii limbajului in combinatie cu un progres lingvistic structurat, proiectat pentru a sustine si incuraja limbajul verbal, fiecare semn fiind insotit de cuvantul rostit.


    Este un program lingvistic complet raspandit in Marea Britanie cu nucleu mic 350 de concepte lingvistice.
    Pune accent pe a oferi un vocabular esential si util, usor de invatat si memorat si care ofera o serie speciala de concepte si proceduri didactice in scopul dezvoltarii limbajului.
    Nu se aplica doar la semnalizare si vorbire ci poate fi folosit cu succes ca un program lingvistic utilizand semne si simboluri, imagini sau orice alta forma de comunicare.
    Semnele folosite in Makaton au fost selectate din BSL (British Signed Language). Vocabularul este prezentat in
    8 stadii de dezvoltare pornind de la concepte simple si esentiale si care introduce gradual concepte complexe.


    2 argumente conceptuale: campul auditiv impune limbajului oral dimensiune de liniaritate si succesiune; campul vizual impune limbajului semnelor dimensiuni de spatialitate si simultaneitate.
    Capacitatile iconice ale limbii semnelor permit simbolizarea notiunilor mai abstracte. Simbolizarea nu este un mecanism de concretizare care saraceste si devalorizeaza conceptul, ci dovedeste analiza prealabila a notiunii si intelegerea sa profunda.
    Sistemul semnelor, indiferent de zonele in care este utilizat, de limbajul verbal care sta la baza lui (BSL, ASL, FS), este un sistem lingvistic complex utilizat in comunicare, in educatia si integrarea copiilor cu deficiente de auz.

    – Psychologie de la Surdité -; coord. Benoit Virole, De Boeck Université Paris, Bruxelles, 2000
    – Signalong -; Grill Kenard, Thelma Grove, Linda Hall, County Print, Kent, MB, 1992
    – Revised Makaton Vocabulary -; by Margaret Welker, 1985
    – Polacsek Tamas -; Integrare si limbaj mimico-gestual, Revista Educarea copiilor cu cerinte speciale, Nr. 6, UBB Cluj-Napoca, 2002
    – Psihologia Deficientilor de auz -; Maria Anca, PUC, 2001
    – w.w.w.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:


Comentezi folosind contul tău Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: