Sedinta de muzicoterapie cu un adult autist

Septembrie 8, 2008

Sedinta de muzicoterapie cu un adult autist (2008-08-25)
Revista Somatoterapia Nr. 29 /2008

Sedinta de muzicoterapie cu un adult autist
Traducere dupa HELE HYGSTRUP LUND

 

Ce poti face cu pacientii autistic? Raspunsul la aceasta intrebare ma determina sa plonjez in ceea ce fundamenteaza credintele mele umaniste, adica:
– fiecare om face un efort natural de a ajunge la o cunoastere personala
– fiecare persoana isi doreste sa fie recunoscuta si iubita pentru ceea ce este
– fiecare persoana are dorinta de a comunica si de intra intr-un context social

Aceste credinte filozofice au devenit punctele mele de referinta in intalnirea mea cu clientii autisti. O parte din psihoza este alegere, dar o alegere inconstienta. Alegerea individuala si in mod particular alegerea constienta este un punct semnificativ in existentialism. Pentru aceasta  mi s-a parut important sa dau clientilor mei autisti posibilitatea de a efectua o alegere constienta de a comunica sau de a se retrage. Orientarea mea terapeutica bazata pe relatia cu obiectul si comunicare precoce a copilului cu mama m-a determinat sa ma centrez pe relatia terapeutica client- terapeut. Am folosit muzica ca un instrument terapeutic pentru a intra in aceasta relatie cu clientul.
Peter are 28 ani si nu are nici o expresie faciala. El stie cateva cuvinte, dar nu le foloseste. Sedinta de muzicoterapie consta intr-un joc in doi cu xilofonul. Amandoi lovim xilofonul, cuvintele pe care le folosesc sunt: “ eu vreau sa ma joc cu tine,  tu vrei sa te joci cu mine?” cand el imi raspunde afirmativ, incep sa cant acompaniindu-ma de xilofon: “ ma joc cu tine”, “ iti zambesc”, “ te privesc”. Peter nu raspunde la initiativele mele instrumentale, dar reactioneaza la intrebarile mele musicale. Peter experimenteaza surasul si impreuna cu el si senzatia fizica a bucuriei. In general, cand ii ceream sa zambeasca el se retragea intr-o expresie fara emotie. El a experimentat progresiv schimbarea de la o atentie introvertita la o atentie extravertita. Cateodata, zambetul sau era sincer si insotit de bucurie, altadata era doar o grimasa fizica fara emotie. Peter oscila intre surasul meu si surasul propriu. El reflecta surasul sau prin surasul meu, sincer, spontan, plin de sentimente de placere, bucurie, recunostinta si apreciere. Eu am trezit in constiinta lui Peter propriile sentimete de bucurie si joaca, ca si cum eu as fi garantat ca recunosc si apreciez expresia sa la justa ei valoare. In acelasi timp, prin acest suras eu contineam emotiile insuportabile proiectate de Peter. Muzica juca rolul de spatiu intermediar in care sentimentele insuportabile puteau fi proiectate si digerate in mine. Astfel, expresia emotionala putea fi continuta in muzica. Eu ma simteam plin de bucurie si  placerea de a rade, asocierea dintre propria mea bucurie si proiectiile lui Peter, un sentiment intens, pentru el, insuportabil, de bucurie pe care eu am incercat sa-l contin si sa-l controlez. Eu ma simteam plin de bucurie, dar mi s-a parut mai important in acel moment sa contin si nu sa exprim cceea ce simt, atat timp cat Peter nu e in masura sa primeasca prin sine insusi si era acaparat de o emotie incontrolabila. Un contact s-a dezvoltat pas cu pas prin intermediul muzicii, intr-un dialog verbal si sonor. Cuvintele din cantec le-am inscris intr-o comunicare verbala structurata, o comunicare cu care Peter putea fi in legatura intr-o maniera concreta si constienta. 
Va urma


Test ocular pentru diagnosticarea autismului la bebelusi

Septembrie 8, 2008

Test ocular pentru diagnosticarea autismului la bebelusi (2008-08-26)
Revista Somatoterapia Nr. 31 /2008

Test ocular pentru diagnosticarea autismului la bebelusi
Sursa: Rompress

O echipa de cercetatori canadieni a pus la punct un test care permite diagnosticarea autismului la copii inca de la varsta de 9 luni. Studiul foloseste o tehnologie ce permite urmarirea si masurarea miscarilor oculare ale copiilor.
Acest test ce presupune diagnosticarea precoce a autismului se bazeaza pe ipoteza ca un copil care interactioneaza vizual cu mediul in care se afla are o dezvoltare psihica normala. Conform cercetatorilor, copiii care sufera de autism nu-i privesc pe ceilalti oameni in ochi si evita sa-si fixeze privirea pe fetele acestora.
Autismul se transmite ereditar. Autismul care se manifesta prin foarte slabe relatii si interactiuni sociale si de comunicare, afecteaza 1 persoana din 1.000. In ceea ce priveste gradul de incidenta al autismului in functie de gen, proportia dintre baieti si fete este de 4 la 1. In aceasta cercetare a fost ales un esantion de copii proveniti din familii cu antecedente in autism si un alt esantion martor, de copii proveniti din familiile in care nu existau rude suferind de autism.
Directia privirii copiilor a fost masurata folosindu-se un sistem informatic de detectare a miscarilor oculare. Acest test este conform realizatorilor sai, cu totul obiectiv in descoperirea semnelor autismului. Acest test poate fi facut in doar 10 minute  si nu este deloc influentat de alti factori, precum experienta profesionala a medicului.
Pana in prezent, stiinta nu permitea  diagnosticul autismului decat dupa varsta de 3 sau 4 ani. Acest test este cu atat mai important cu cat diagnosticarea cat mai rapida a autismului ofera mai multe sanse de vindecare a acestei afectiuni.