notiuni shadow-umbra

Martie 23, 2008

shadowing1.doc

Anunțuri

sa folosim toaleta

Martie 7, 2008

Invatarea folosirii toaletei Criteriul de initiere: Studentul este capabil sa stea asezat pentru o perioada                                     lunga de timp.  Procedura:      Inainte de pregatire, luati de la Student lichidele preferate si intaritori pentru a le creste valoarea in ceeace priveste pregatirea pentru folosirea toaletei si consumul de lichide.  FOLOSIREA INDEPENDENTA A TOALETEI (B: 2-6) Faza 1:            1.        Asezati Studentul pe toaleta si intaritori cu laude si fluide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”. Puteri face o serie de activitati in baie pentru a-l tine ocupat. Totusi, nu ar trebui sa fie atat de ocupat incat sa nu mai fie atent la actiunile corpului.                          2.        O data ce studentul isi face necesitatile, ar trebui laudat profund, ar trebui sa i se dea un intaritorul preferat si sa i se permita sa permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica itr-o activitate favorita pentru aprixomativ zece minute. Totusi, ar trebui ca in acest timp sa ramana in baie.                          3.         Putin timp mai tarziu (de exemplu zece minute) ar trebui sa se intoarca la toaleta si sa repete procesul.  4.        Daca trece mult timp fara ca Studentul sa isi faca necesitatile si incepe sa se simta neconfortabil, permiteti-i sa se ridice timp de cateva minute, dar tineti-l in baie. Dupa scurt timpm puneti-l sa stea iar pe toaleta. Este FOARTE important s ail tineti pentru SCURT timp jos de pe toaleta sis a il monitorizati INDEAPROAPE in acest timp. NU vreti ca in acest timp sa se produca un accident.  Crieriul de progresie: Cand Studentul pare sa inteleaga legatura dintre asezarea pe toaleta si intaritor, treceti la faza urmatoare.  Faza 1:            1.        Asezati-l pe un scaun langa toaleta fara lenjerie intima sau pantaloni.  2. Indemnati Studentul cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”.  3.        Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta.    NU IL INDEMNATI CHIAR DACA EL / EA ARATA O NEVOIE TERIBILA DE A-SI FACE NECESITATILE!!! IN CAZ CONTRAR EL / EA AR PUTEA FOARTE BINE SA DEVINA DEPENDENT/A DE INDEMNURI                          4.         Cand isi face necesitatile la toaleta, ar trebui sa se intample                                          urmatoarele:                                    a.         Ar trebui sa fie foarte laudat (de exemplu ar trebui sa                          vina circul in oras!!!)                                   b.         Poate parasi baia pentru scurt timp (de exemplu zece                         minute) pentru a se implica intr-o actvitate favorite                                   c.         Scaunul ar trebui mutat treptat mai departe de toaleta                                   d.         Ar trebui adaugat un articol de imbracaminte (de exemplu                              prima data = lenjerie intima; apoi = pantaloni, etc.)                          5.         Daca are loc un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:                                    a.         Daca sa vedeti ca se poate intampla un accident,                                                         rezistati tentatiei de a-l grabi la toaletam in caz contrar ar putea                                               deveni dependent!!!                                   b.         Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda                                            si locul unde s-a produs accidentul                                    c.         Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de                                                       aproximativ cinci ori                                        d.         Scaunul ar trebui mutat in locatia anterioara                                   e.         Unul din articolele de imbracaminte ar trebui inlaturat Criteriul de progresie: Cand Studentul este complet imbracat si departe de baie, treceti la faza urmatoare.  Faza 3:            1.         Controlati Studentul la fiecare 30 de minute pentru a vedea daca                                 are pantalonii uscati si curati.                          2.         Daca se intampla un accident, folositi procedura descrisa in Faza 2                             de mai sus.                          3.         Cand is face necesitatile la toaleta, indemnati-l foarte mult (vezi                                   mai sus).                                4.         Timpul dintre “verificarea pantalinilor curati” ar trebui crescut (de                                exemplu 60 de minute, doua ore, patru ore, sase ore).  

Invatarea obiceiului

 1.                  Identificati orarul Studentului de folosire a toaletei.  

2.                  Duceti-l in baie cu 15 minute inainte de timpul tipic de folosire a toaletei.

 3.                  Asezati Studentul pe toaleta fara imbracaminte si incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau trei minute pentru “asezare buna”.  4.                   5.                  O data ce isi face necesiatile, ar trebui laudat foarte mult si ar trebui sa I se permita sa paraseasca toaleta pentru a se implica intr-o activitate favorite.  6.                  Daca nu isi face necesitatile in 30 de minutem lasati-l sa se intoarca la activitatile anterioare.  7.                  Aduceti-l pe Student la toaleta la fiecare ora pana cand isi face necesitatile.  8.                  Daca se intampla un accident in afara sesiunii de invatare de folosire a toaletei, at trebui sa se intample urmatoarele:  a.                   Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul.

b.                  Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de aproximativ cinci ori.

 Formarea folosirii independente a toaletei (pentru un copil care a invatat deja obiceiul)             1.         Aceasta faza este folosita daca incercarile anterioare de invatare de                             folosire a toaletei l-au facut pe Student sa devina dependent de incurajari                              sau de un program pentru a-l determina sa foloseasca toaleta. Totusi, ar                                 trebui sa fie in stare sa ramana uscat intre vizitele la toaleta si sa isi faca                                    necesitatile imediat ce este asezat pe toaleta.              2.         Pregatirea poate sa inceapa la 30 sau 60 de minute dup ace si-a facut                         ultima data necesitatile. (Acest lucru reduce intarzierea dintre inceputul                              sesiunii si prima ocazie de folosire a toaletei.) Este util sa ii fi dat lichide                                 in plus inainte. Incepeti prin a-l duce in baie si prin a-l aseza pe un scaun                                    in apropierea toaletei. Incurajati-l cu laude si lichide la fiecare doua sau                                   trei minute pentru comportamentul adecvat. In timp ce sta pe scaun, puteti                                    sa va jucati, sa antati, sa va uitati prin carti, sa faceti antrenamente, sa va                            uitati la filme, etc. Totusi, permiteti perioade de pauza frecvente in                                          activitate, pentru a evita inhibarea oricarei initiative.              3.         Asteptati sa se ridice singur pentru a se duce la toaleta. Este foarte                                          tentant sa il indemnati sa mearga la toaleta, dar scopul este sa eliminate                              dependenta de indicii, astfel ca cea mai buna politica este sa NU IL                         INDEMNATI. Daca pare inevitabil sa il idemnati, faceti in asa fel incat                                  indemnul sa fie nonverbal, cum ar fi un gest, si faceti-l sa dispara cat mai                                 repede cu putinta.              4.         Cand Studentul isi face necesitatile in toaleta, ar trebui laudat foarte mult   (adica ar trebui sa vina circul in oras!!!). Apoi poate sa paraseasca   incaperea pentru un timp (de exemplu 10-30 de minute).              5.         Cu fiecare success nou, scaunul ar trebui sa fie inlaturat treptat de langa   toaleta inainte ca Studentul sa fie readus in baie.              6.         Daca apare un accident in timpul pregatirii pentru folosirera toaletei sau in  afara sesiunii, ar trebui sa se intample urmatoarele:                                     a.         Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda   si locul in care a avut loc accidentul.                                    b.         Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de  aproximativ cinci ori (adica sa exerseze ridicarea de pe  scaun si asezarea pentru scurt timp pe toaleta).                                                c.         Scaunul ar trebui mutat in locul in care se afla mai inainte.  Pregatirea pentru folosirea toaletei in timpul noptii             1.         Cumparati un suport (o saltea sensibila la umiditate cu alarma),   disponibila la Night Trainer (800) 544-4240 sau la Mattell Toy (905) 501-                                   5149.              2.         Stabiliti daca sunetul clopotelului il va trezi. Daca nu, va fi nevoie sa  conectati suportl la un clopotel care suna mai tare.              3.         Cand se activeaza clopotelul, asigurati-va ca este complet trezit si asistati-l    cand isi face necesitatile asa cum este nevoie.              4.         Puneti-l sa asiste la curatarea suportului inainte de a adormi din nou.  Dificultatile de functionare a tractului digestiv             Abtinerea             1.         Reduceti posibilele impotriviri (de exemplu furie, cerinte, etc).             2.         Identificati intaritorii pe care Studentul ii va castiga atunci cand “alege” sa   isi faca necesitatile.              3.         Identificati intaritorii majori pe care ii va castiga atunci cand este  independent in folosirea toaletei.              4.         Plasati intaritorii intr-un loc foarte vizibil pentru ca Studentul sa ii vada.              5.         Intrebati-l o data pe zi cum isi castiga intaritorii.              6.         Daca apare un accident, ar trebui sa se intample urmatoarele:                         a.         Ar trebui sa isi curete partile corpului, imbracamintea uda si locul in care a avut loc accidentul.                        b.         Ar trebui sa repete folosirea corecta a toaletei, de  aproximativ cinci ori.              Ritualurile de folosire a scutecelor                          1.         Oferiti-i Studentului un scutec pe care sa il foloseasca in baie.                         2.         O data ce isi face necesitatile in scutec in timp ce se afla in baie, incepeti  sa il asezati pe toaleta (cu scutecul pus) pana cand trebuie sa isi faca  necesitatile fiziologice.                         3.         Dupa ce isi face necesitatile in scutec, puneti-l sa arunce continutul in toaleta.              4.         Incepeti sa taiati bucati  din scutec pana cand nu mai poarta scutece.   


societatea si autismul

Martie 5, 2008

Nu stiu daca in acest fel vre_o persoana care nu are tangenta cu un copil cu autism va vedea acest material ,dar sper ca poate va intra in contact cu noi intamplator…..Astfel .va rog sa postati orice situatie,context ,poate ajutaaa!

Daca sunteti terapeut ,coleg,ruda ,parinte si v-ati confruntat cu vre-o situatie ,va rog s-o expuneti!trebuie sa fie publica!poate doar asa societatea se va schimba!Ma doare si nu vreau sa fiu singura!!!!!

suntem in metrou si copilul nu mai are rabdare ,incepe sa ecolalizeze,sa tipe …auzim/////;ia uite ce mama!aoleu ce i-as face!

-la leagane,brusc tipa,  vai!ce mama!

_in magazin ,nu are rabdare la coada ,multa lume,stres,hai sa mergem!….si auzi:dar.,copile ,ai rabdare!ce,mama!

etc.

dar,

din pacate sau bucurie e cu terapeutul!

ce ne facem,vrem sa tratam copii,sa-i recuperam ..dar societatea nu e informata.pregatita!

numai noi stim cata bucurie e ca a asteptat mai mult cu 10 sec decat ieri!!!

numai noi stim cat de mult conteaza ca a acceptat sa stea la coada,ca a intrebat,ca a stiut sa tina banii,ca ……..noi cei care muncim..si noi cei care ii vrem pe acesti copii recuperati.,sa stie sa-si cumpere o paine singuri,sa…fie sociali..dar ce new facem cand ceilalti se uita la noi ca si cum n-am, fi in stare sa ne crestem copii?

Dragii mei,

terapeuti,

parinti,

fiti tari!

traim intr-o societate in care nu exista rabdare pentru nimic,daramite pentru acesti copii si daca ii vrem recuperati ..trebuie sa ne  luptam pentru aceasta!

e tare greu!

dar

va rog,

nu cedati!!!!


Reducerea comportamentului neadecvat

Martie 4, 2008

Comportamentul inadecvat poate fi recompensat si de aceea frecventa lui sa creasca.Daca o consecinta de intarire este oferita comportamentului inadecvat acesta va creste in intensitate si va fi mentinut de aceasta consecinta.Consecintele care pot parea negative pot functiona ca si recompense si vor mentine comportamentul.

de ex daca copilul te  trage de par si i se va spune nu!acest nu poate functiona ca si recompensa sub forma  de atentie si astfel va mentine comportamentul.

Este foarte important ca interventiile stabilite pentru comportamentul neadecvat sa fie respectate de toti membrii echipei!!!Totodat nu uitati de conditionarea operanta si tehnicile comportamentale cand reactionati,ganditi-va ce consecinta oferiti unui comportament.

In interventia asupra comportamentului autostimulativ exista 2 interventii des folosite:

-extinctia si recompensarea diferentiata pentru comportamente alternative(adica comportamente care nu au aceeasi topografie cu comportamentul target)

-si extinctia si recompensarea diferentiata pentru comportamente incompatibile cu comportamentul tinta.


Tradus ,,Autolesionismo,stereotipie,agressivita,,Dario Ianes .(automutilare,agresivitate,stereotipii)1

Martie 4, 2008

                                                     

INTERVENTIA EDUCATIVA ASUPRA

COMPORTAMENTELOR-PROBLEMA IN CADRUL

RETARDULUI MINTAL GRAV SI AL AUTISMULUI

 Adesea relatia cu persoanele cu retard mintal grav  sau autism devine stresanta si foarte dificila din cauza comportamentelor – problema: in unele cazuri gravitatea este atat de mare incat pare aproape imposibil sa stabilim cu aceste persoane un raport productiv pe plan afectiv, social si didactic. In aceste situatii, invatatorii, educatorii si membrii familiei reusesc cu o extrema dificultate sa gaseasca moduri eficiente de a controla comportamentele – problema si adesea sunt capabili numai sa limiteze pe cat posibil pierderile invatand cu greu sa traiasca  cu problema subiectului. Controlarea si gasirea unei solutii pentru aceste comportamente – problema sunt dificile si din cauza ca metodologiile educative eficiente nu sunt suficient de cunoscute si raspandite: psihologii si neuropsihiatrii pediatri care in aceste situatii delicate ar trebui sa asigure instrumentele de interventie educativa , nu cunosc tehnici eficiente de interventie. In majoritatea cazurilor, ei isi dau seama ca psihoterapia adresata persoanei cu retard mintal autism sau tratamentul medicamentos nu dau nici un rezultat si atunci apeleaza la buna educatie a invatatorilor si a familiei. In acest fel, treptat s-a consolidat opinia, din pacate foarte comuna si raspandita, ca persoana cu retard mintal grav sau autism  „trebuie” neaparat sa prezinte comportamente-problema, acestea fiind o caracteristica intrinseca a acestor conditii, in mare parte de nemodificat si dependente de factorul patologic.           Se considera ca automutilarea, stereotipiile, agresivitatea si alte comportamente – problema grave despre care vom discuta mai tarziu, nu pot fi rezolvate printr- o simpla interventie educativa si sunt traite ca o limita la care trebuie sa ne adaptam cu pasivitate. Si astfel, in fiecare zi, invatatorii si parintii consuma cantitati imense de energie in incercarea zadarnica de a  ,,gestiona fara a rezolva’’ multe comportamente – problema grave, care in anumite cazuri devin preocuparea lor principala. In multe familii, acestea sunt principala cauza de stres, a epuizarii resurselor psihologice ale familiei si motivul determinant al cererilor de institutionalizare. In multe scoli, comportamentele – problema cele mai grave limiteaza in mod considerabil integrarea sociala cu ceilalti elevi si insusirea de noi abilitati.                                                          De aici deriva importanta experimentarii si raspandirii pe cat posibil a procedurilor valabile de interventie educativa in acest domeniu. In aceasta culegere de cercetari sunt prezentate tehnicile principale ale metodei comportamentale, care se bazeaza, pe de o parte, pe cunostintele de psihologie ale invatarii, pe de alta parte, pe convingerea pozitiva ca si o persoana cu retard mintal foarte grav sau autism extrem de dificil si inchis poate sa invete comportamente mai mature si mai echilibrate, daca este stimulata si  ghidata corect. Parcurgand diversele cercetari citate vom vedea ca aceasta convingere nu este numai o simpla presupunere sau o simpla dorinta, ci o realitate bine documentata de multe date experimentale, chiar daca este inca dificil de realizat si din multe puncte de vedere fragila si controversata. Datorita noutatii acestor metode si pentru a ajuta cititorul sa le evalueze cat mai complet, in acest prim capitol am vrut sa prezint sintetic aspectele tehnice cele mai inportante ale metodologiilor comportamentale.   

Comportamentele-problema

 Nu se poate infrunta problema despre „cum sa tratam comportamentele-problema” presupunand o semnificatie precisa a ‘comportamentului-problema’, chiar daca pana si cei care au intrat in contact cu persoane cu retard mintal doar timp de cateva ore, pot considera ca acum cunosc in profunzime aceste aspecte ale comportamentelor lor. Comportamentele-problema pot prezenta formele cele mai variate si ciudate, chiar daca exista unele tipice si repetitive. La baza definitiei de comportament-problema sta un trecut de disconfort, preocupare, dificultate, bataie de cap sau frica  in ceea ce il priveste pe educator sau parinte, ce se datoreaza actiunilor subiectului cu handicap. Acesta prezinta comportamente ciudate, diferite de cele la care ne asteptam, comportamente pe care le traim  cu disconfort sau poate chiar mai grav. Pot fi comportamente-problema extreme, precum acte de automutilare, care fac rau sau il ranesc pe subiect : muscatul mainilor, loviturile pe care si le da singur, izbitul de mobila, trasul de par, sau forme mai stranii, ca de exemplu, hiperventilatia sau crizele de apnee (tinutul respiratiei) etc.                                                                 Un tip particular de automutilare este ‘pica’ sau obiceiul de a baga in gura si de a inghiti substante si obiecte necomestibile, cu riscuri grave pentru sanatatea subiectului. In aceste cazuri, ei exercita asupra lor o violenta clara,  in timp ce prin actele agresive, ei ataca fizic sau verbal, alte persoane sau distrug obiecte  etc. Chiar si in acest caz avem posibilitatea de a verifica obiectiv raul facut altor persoane sau lucruri.                                                                                                                   Un alt tip de comportament-problema, mai putin grav dar mult mai raspandit, este stereotipia, si anume adoptarea repetitiva, pe perioade lungi, a unor comportamente irelevante, precum agitarea mainilor, leganatul ritmic, leganatul capului, invartitul, tinutul indelungat in mana a obiectelor, a bucatilor de hartie sau de plastic si multe alte comportamente asemanatoare. In aceste cazuri, comportamentul in sine nu provoaca vatamare sau leziuni constatabile la subiect, la alte persoane sau lucruri, dar in genere este la fel de problematic.           

                         In general se considera ca stereotipiile sunt un comportament – problema deoarece ele creeaza subiectului un obstacol, chiar grav, in dezvoltare, invatare si socializare. Persoanele risca sa fie absorbite in mijlocul unei serii de jocuri autostimulante, agreabile, pe moment foarte satisfacatoare, care le indeparteaza de la efortul de a primi stimuli din mediul inconjurator si de a da alte tipuri de raspuns. Luarea in considerare a acestui rol obstacolant si de interferenta in ceea ce priveste dezvoltarea nu este intotdeauna foarte clara si mai ales, nu este acceptata de toti tutorii si de familie, care in anumite cazuri pot interpreta stereotipiile ca pe un joc inocent sau ca o consolare inofensiva. Alte comportamente pot fi considerate obstacole in dezvoltarea subiectului ; sa ne gandim de exemplu la impotrivirea sistematica si la refuzul cererilor adultului, la rigiditatea anumitor obiceiuri si ritualuri si la neacceptarea nici unei schimbari in programele stabilite. In aceasta categorie ar putea fi incadrate si reactiile emotionale excesive de frica, neliniste (de exemplu, fobia de apa, de anumite animale ), de isterie si de furie chiar si la o mica frustrare, care pot genera lungi episoade de plans, inchidere in sine si refuzul activitatilor.                                                                                                        Categoria comportamentelor stranii care devin o ‘problema’ deoarece reprezinta un obstacol obiectiv pentru subiect, este foarte ampla. In ceea ce priveste comportamentele verbale, sa ne gandim la ecolalia in autism, la verbalizarile bizare, la insulte, cuvinte urate si injuraturi.                                                                    Raporturile interpersonale sunt un alt ambient bogat in posibilitati de verificare a comportamentelor – problema : comportamentele sociale „lipicioase” si bagarete, luatul lucrurilor unei alte persoane si multe altele, chiar si in sfera sociala. Acest ultim ambient, in cazul retardului mintal grav si autism, este bogat in implicatii problematice: de la comportamente excesive de masturbare la agresiuni sexuale mai mult sau mai putin constiente sau devieri in sens agresiv sau distructiv de energie sexuala frustrate in cursul lor normal. Exista, deci, comportamente stranii pe care le percepem ca problematice,cu toate acestea, ele nu provoaca subiectului nici un rau si nici nu genereaza obstacole relevante pentru dezvoltarea si socializarea lui.         Sunt ciudatenii specifice, ca de exemplu nevoia absoluta de a inchide intotdeauna toate usile casei sau plimbatul prin oras, vorbind cu vrajitori sau cu spiridusi imaginari, facand vraji sau atingerea foarte frecventa a nasului mamei si asa mai departe.          In aceste cazuri am putea crede ca nu este necesara nici justificabila o interventie educativa destinata reducerii si eliminarii acestor comportamente: ele nu produc daune, pericol si obstacole, prin urmare le putem considera o expresie particulara a personalitatii acelui subiect si astfel trebuie sa le respectam, chiar daca ne pot incomoda sau genereaza disconfort.         Pe aceasta ultima consideratie se bazeaza opiniile celor care vad aceste comportamente ca ulterioare cauze de insemnare sociala si pretexte de marginalizare si inrautatire a imaginii sociale a persoanei cu handicap, deja destul de devalorizata. Cine sustine aceasta pozitie afirma, de fapt, ca si in aceste cazuri trebuie sa se intervina in sens educativ, pentru a elibera subiectul de aceste comportamente care il fac sa fie mereu tot mai marginalizat si considerat mai ‘patologic’ decat este in realitate.          Cum se poate vedea, ambele pozitii au atat parti bune cat si defecte si sunt analizate cu acuratete pe baza unei evaluari aprofundate a situatiei respective mai ales in raport cu trairile familiale si sociale.


cereri pentru a lucra terapia aba

Martie 1, 2008

Daca esti student sau deja ai un loc de munca dar mai vrei sa lucrezi in timpul liber  putei posta anunturi si astfel oricare parinte sa va poata contacta .Succes!


oferte locuri de munca

Martie 1, 2008

 I n acest spatiu parintii ,coordonatorii, oricine care e in cautarea unui terapeut sau a unei persoane care vrea sa inceapa sa lucreze aceasta terapie ,poate posta anuntul sau .

Sfatuiesc  :sa lasati date de contact,detalii despre copil:varsta,diagnostic,incepe sau deja face terapie ,coordonator,locatie si alte conditii personale.

 

anunt

martie 10, 2008

Bucuresti ,cautam o persoana interesata sa lucreze cu un copil 8 ani , terapia aba ,programe intermediare supervizare din Israel

sau shadow scoala clasa 1 a,zona Pta Resita (reper Big-Sp Budimex..) intre 9_12

program 3 ore /zi ,terapia se desfasoara intre 14-19 , programul se stabileste in functie de echipa ,zona apropiere metrou Obor.

va rog mail la :   lteleanu@gmail.com

sau la telefon:           0724558027

 

Anunt :

Bucuresti ,zona Aparatorii Patriei metrou ,fetita ,cu programe de inceput ,program 14/15-18 ,cautam pentru angajare .

contact :

dan.nicol@yahoo.com

Anunt:

Zona metrou Titan ,cautam inca o persoana interesata sa lucreze 2 ore pe zi ,3 zile /sapt,programe terapia aba ,cu fetita de 6 ani .

contact :

dan.nicol@yahoo.com